Siamani Aʻoga Aoga Fesootai (Upu e Fesootai ai Aʻoaʻoga)

Siamani upu ma fuaiʻupu faʻaaoga i le aʻoga, Siamani upu fesoʻotaʻi upu ma faʻasalaga, Siamani Lesona, Siamani upu fesoʻotaʻi upu, Siamani aʻoga-fesoʻotaʻi aʻoga, Siamani aʻoga aʻoga, Siamani fasifuaitau upu, Siamani upu faʻaaoga i le potu aʻoga, Siamani i le aʻoga, Siamani i le potuaʻoga.



Le pele pele, o nisi o lesona i luga o la matou 'upega tafaʻilagi e auina mai eo matou tagata, ei ai ni mea sese, faamolemole taʻu mai ia i matou pe ae feagai ma ni mea sese.

GALUEGA I LE GALMAN SOLO

GALUEGA - SCHULE

A. Verben:
zur Schule gehen: alu i le aʻoga
besuchen: alu i le aʻoga (ii)
tusa o le aso… ..:…. galue mo
eine Strafe bekommen: faʻasalaga
lernen: aʻoaʻo
Lehren: aoao atu
auswendig lernen: tauloto
Hausaufgaben machen: fai meaaoga
palu: fai fesili
antworten: e tali
wiederholen: toe fai
prüfen: e faʻataʻitaʻi
sich melden: sii i luga se tamailima
wissen (Ich weiß): ia iloa
Prüfung bestehen: manumalo i le suʻega
Bei einer Prüfung durchfallen: toilalo le suʻega
sitzen bleiben: nofo i fafo o le vasega
Schule schwänzen: tautau i le aʻoga   



Atonu e te fiafia i: E te manaʻo e aʻoaʻo auala sili ona faigofie ma vave e maua ai tupe e leʻi mafaufau i ai se tasi? O auala muamua e maua ai tupe! E le gata i lea, e le manaʻomia se tupe faavae! Mo fa'amatalaga Kiliki

B. Die Schulen:

der Kinderharten: aʻoga aʻoga
oti Grundschule: aoga tulaga lua
oti Hauptschule: oratokul (10-14)
das Gymnasium: aoga maualuga (10-18)
oti Realschule: aʻoga maualuga (10-16)
oti Handelsschule: aʻoga pisinisi
oti Universität (oti Uni): iunivesite
oti technische Hochschule: iunivesite faʻapitoa

C. Teile der Schule:

oti Klasse: vasega
das Klassenzimmer: vasega
das Lehrerzimmer: potu aʻoga
oti Bibliothek: faletusi
oti Bücherei: faletusi
das Leipa: Falesuesue
der Schulhof: togalaau aʻoga
oti Turnhalle: faletaalo
der Gang: auala savali
oti Raucherecke: ulaula tulimanu
der Schulgarten: o le togalaau aʻoga



 

D. Die Schulsachen:

der Lehrertisch: kesi a le faiaoga
das Klassenbuch: potu aʻoga
oti Tafel: laupapa
der Schwamm: solo
das Pult: lectern / laina
oti Kreide: penisina
der Kugelschreiber (Kuli) peni polo
d Heft: api tusi
oti Schultasche: ato aoga
le Füller: punavai peni
das Wörterbuch: lolomifefiloi
oti Mappe: faila
der Bleistift: penitala
das Mäppchen: penitala penitala
oti Schere: seleulu
der Spitzer: faʻamaai
das Buch: o le tusi
oti Brille: tioata
der Buntstift / Farbstift: lagona-pito peni
das Lineal: pule
oti Brotdose: pusa meaai i le aoauli
der Radiergummi: soloia
das Blatt-Papier: pepa
oti Patrone: pulufana
der Block: poloka faʻamatalaga
das Klebebant: lipine faapipii
maliu Land Rahmat: faʻafanua
der Malkasten: pusa vali
das Turnzeug: auala suʻe
oti Turnhose: pito i lalo suʻega
der Pinsel: vali vali
das Comicheft: tusi katuni


Atonu e te fiafia i: E mafai ona maua tupe i luga ole laiga? E faitau fa'amatalaga fa'ate'ia e uiga i le mauaina o tupe polokalama e ala i le matamata i fa'asalalauga Kiliki
O e mafaufau pe fia se tupe e mafai ona e mauaina i le masina e ala i le taʻalo i taaloga ma se telefoni feaveaʻi ma fesoʻotaʻiga initaneti? Ina ia aʻoaʻoina taʻaloga fai tupe Kiliki
E te manaʻo e aʻoaʻo ni auala manaia ma moni e maua ai tupe i le fale? E fa'afefea ona e maua tupe e galue mai le fale? Ina ia aoao Kiliki


E. Personen in der Schule:  der (männlich) oti (weiblich)

 

der Direktor: pule maliu Direktorin: faatonu
Lehrer: faiaoga Lehrerin: fafine faiaoga
Klassenlehrer: faiaoga i potuaoga Klassenlehrer
Klassensprecher: vasega Peresetene Klassensprecherin
Deutschlehrer: faiaoga Siamani. Deutschlehrerin
Englischlehrer: Faiaʻoga Igilisi. Englischlehrerin
Mathelehrer: aʻoaʻo numera. Mathelehrerin
Tagata asiasi: tagata asiasi asiasi
Schulrat: tagata asiasi Schulratin
Schüler: tama aʻoga Schülerin
Gymnasiast: aoga maualuga aʻoga Gymnasiastin
Tamaiti aʻoga: kolisi tamaiti aʻoga Studentin

F. Der Unterricht: (Maliu Fächer)       

Mathematikum
(Mathe) numera
Erdkunde: faʻafanua
Igilisi: Igilisi
Deutsch: Siamani
Geschichte: talaʻaga
piolosi
(Bio): paiolo
Chemie: kemisi
Physik: fisiki
Musika: lesona musika
Taʻaloga: Aʻoaʻoga faʻaletino
Kunst: ata tusi
Naturwissenschaft: malamalama faasaienisi
Tapuaiga: lotu lesona
Lomiga: tusitusiga
Gagana: Linguistics
Philosophie: Philosophy
Werken: lesona tusilima




G. Manatua:                     i der Türkei: i Deutschland:

 

sehr gut: lelei (85-100) ……… 1
gout: lelei (70-84) ……… .2
befriedigend: feololo (55-69) ……… .3
Ausreichend: pasi 45-54) ……… .4
mangelhaft: leaga /
le lava (25-44) ……… .5
ungenügend: mativa (0-24) ……… .6

H. Adjektive:

le tumau: manaia
langweilig: fiu
Klasse: sili
Prima: sili ona lelei
schwer: faigata
leicht: faigofie
doof: faʻavalevalea
blud: valea
totogi: sili
Spitze: sili, atoatoa
streng: faigata, pule malosi
faʻapalepale: faʻapalepale

Beispiel i:

Deutsch ist interessant. (Siamani e manaia.)
Der Deutschlehrer ist auch Klasse. (O le faiaoga Siamani e lelei foi.)
Ou te faʻamaonia le Match schwer. (E faigata ia te aʻu.)
Die Mathelehrerin is blöd. (O le faiaoga o le matematika o se vale.)
Unser Direktor ist streng. (O lo tatou pule e pule.)
Mein Lieblingsfach ist Bio. (O laʻu lesona sili ona fiafia i ai o le biology.)
Pe na o le Lieblingsfach? (O fea lau lesona sili ona e fiafia i ai?)

 



Atonu e te fiafia foi i nei mea
Faaali Faamatalaga (16)