Siamani Konjunktionen

Siamani Konjunktionen lauga



MALUMALU (drückt Zeitverhältnisse aus) (e faasino i tulaga taimi)

ALS Mai, ae ui i lea, -a o le ging gerade über die Strasse, als er das Motorrad sah
Sa i ai o ia i le isi ituala ina ua ia vaaia le afi.

BEVERmuamua - Wir räumten auf, bevor unsere Eltern nach Hause kamen
Na matou potopoto aʻo leʻi toe foʻi lo matou aiga i le fale.

BIS O le mea lea e tu ai le lange a der Haltestelle, le bus der Bus.
Sa matou faatali i le fale pasi seia taunuu le pasi (matou te taofi)

EHA muamua - O le a ou mauaina le Arbeit fertilig haben, ehe ich nach Hause gehe.
Ou te manao e fai ae ou te lei alu i le fale



Atonu e te fiafia i: E te manaʻo e aʻoaʻo auala sili ona faigofie ma vave e maua ai tupe e leʻi mafaufau i ai se tasi? O auala muamua e maua ai tupe! E le gata i lea, e le manaʻomia se tupe faavae! Mo fa'amatalaga Kiliki

ou Nachi -ona, talu mai - Wir haben uns getroffen, nachdem wir aus dem Urlaub zurückkamen.
Na matou feiloai pe a matou toe foi mai le tafaoga

SEITER (DEM) Talu ai, Ich habe ihn nicht gesehen, seit ich weggezogen bin.
Ou te lei vaai ia te ia talu ona ou siitia.

SOBALD Sobald der Frühling, geht es mir wieder gut
Ou te lagona le lelei i le taimi lava e oʻo mai ai le tautotogo

SOLANGE Solange es so regnet, bleiben wir drin.
Matou te nonofo i totonu pe a timu.
KAUSAL (gibt einen Grund a) (lipoti le mafuaaga)

DA-iinei, iinei, iina, aua, iinei, aua - Er kann nicht mitkommen, da er noch arbeiten muss
E tatau ona ia galue (pe i ai) ona e le mafai ona sau faʻatasi ma i matou

WEIL -o le mea - Ich bin ins Bett gegangen, weil ich mude war.
Na ou alu e moe ona ua ou lelava

FINALI (o le a le Zweck oder eine Absicht a) (faʻavae tautinoga poʻo le faʻamoemoe)

damit - faatasi ai foi ma lenei, foi, ia, mo, lea, pe afai o le a, o le a le toe i ai le igoa o le Bus nicht verpasst.
E tatau ona e alu nei ina neʻi e misia le pasi

DASS -a, lea, -digi Ich beeile mich, dmas ich punanktlich bei bin.
Ua ou faanatinati ina ia i ai iina i le taimi

KONDITIONAL (gibt eine Bedingung an) (tulaga, tulaga faʻaalia)

Falls - pe afai, fai mai, pe afai - Nimm vorsichtshalber die Badesachen mit, o le a le o le schwimmen willst.
Na o le mea lava e te manaʻo ai e aau i ofu o le sami.

WENN -eger, afai, fai mai, ao - Ich mache mir einen Kaffee, wenn ich müde bin.
O le a ou faia se kofe pe a ou le lava

OB-acaba, digini (e masani ona faʻaaogaina i fesili ma faʻasalaga le lelei) - Er weiß nicht, ob morgen Training ist
Na te le iloa pe i ai sau taaloga i le taeao po o le
Na te le iloa pe o taalo taeao taeao

KONZESSIV (schränkt etwas ein)

obwohl -eʻa, e ui lava, e ui lava - A o le nicht gekommen, obwohl ich ihr Bescheid gesagt habe.
Na te leʻi faaalia, e ui lava na ou taʻu atu ia te ia le faaiuga.

adversative (beschreibt eine (Zeitliche) Gegenüberstellung) Lipoti faʻatusatusaga ile taimi

während - i le taimi, aʻo, i le taimi o - Busenahr schlief, taimihrend die Touristen im Museum waren
O le avetaavale pasi na momoe ma tagata tafafao maimoa ao asiasi atu i Musesi


KONSEKUTIV (beschreibt eine Folge)

SODASS -so-- Die Sonne blendete mich, sodass ich meine Sonnenbrille aufsetzte.
Na ou maua lau matatatatata tioata, o lea ou te tilotilo ai i laʻu mata tioata

O lea …… .DASS -so-- Aloaia e le tagata lava ia, dass er zu spät kam.
Sa moe umi o ia ma nofo ai i le po

MODALE (Vergleicht) (faatusatusa)

ALS Le bist schlauer, als ich dachte
E sili atu lou poto nai lo loʻu mafaufau.

ALS OBE pei lava, e foliga mai - Er ging so schnell, als ob er keine Zeit hätte
Sa ia faanatinati e pei o le leai o sona taimi

WIA -o lona uiga, seia, pe faapefea - ona o le a le mea e tasi, wie ich nach Paris komme.
Ou te le iloa pe faapefea ona ou sau i Pale.

!!! Als Satzteilkonjuntion verden als und (so) wie gebraucht, wenn bei der Wortgruppe kein Verb steht.
Bei Vergleichen: O le mea lea, o le Essen genau so langsam wie du.
Er ist größer als ich.
und bei Tatsachen: Sie arbeiten einer Konditorei als Kellnerin



Atonu e te fiafia foi i nei mea
fa'amatalaga